GÂNDURI PE PERSOANĂ FIZICĂ

În parcul Cișmigiu am văzut acum vreo 10 ani un afiș: pentru nu știu ce contravenție (gen călcat spațiul verde), amenzile erau diferențiate pe persoană fizică și pe persoană juridică. Nu am înțeles niciodată la ce informații avea acces polițistul când te prindea și aplica regulamentul, pentru a putea face diferența. După căutătură? Viteză? Mărimea pasului? În mintea mea, orice persoană juridică pășește pe iarbă, aruncă o țigară, pune artificii nepotrivite, face o treabă de mântuială și poartă o răspundere pe persoană fizică.

Azi toată ziua m-am gândit la lecțiile #Colectiv. Tot gândindu-mă la tinerii aceia, la părinții lor, la prietenii lor, la noi toți, mi-am dat seama că persoanele astea juridice de la care avem așteptări nu au capacitatea (sau preocuparea) să învețe aproape nimic pentru noi. Știți de ce? Pentru că persoanele juridice există doar prin persoane fizice. Doar că persoanele fizice se ascund după cele juridice. Iar dacă pe primele le mai poți privi în față, celelalte nu sunt decât niște entități neînsuflețite, fără ochi. Multe dintre ele sunt și fără obraz.

*
Am aflat de cutremurul din Italia pe la ora 17 de la o doamnă aflată în vizită la noi. Nu ascultăm ştiri la radio, nu deschidem aproape deloc televizorul. Aflăm noutățile de pe FB. Ei bine, azi nu am gasit nici o vorbuliță despre tragedia din Italia. 😦

Așa că, la ceas de noapte, transmit condoleanțe și gânduri de bine fraților din Italia de orice confesiune religioasă ar fi, de orice culoare, rasă ori naționalitate. Și mă rog pentru pacea inimilor lor. Și vă invit și pe voi să fim împreună în compasiune și respect pentru ei. Nous sommes aussi Italie… Să ne amintim recunoștința pentru un singur lucru: că trăim, aici și acum, bine sănătoși.

*
Știu că se va folosi acest prilej pentru ca persoanele juridice să își împrospăteze memoria despre datoria lor față de noi, cetățenii. Se va mai stârni un val de furie. Complet inutilă. Colectiv – fără vinovați, Marele Cutremur – fără soluții... Căci, nu știu cum, când e vorba de teme atât de importante cum ar fi prevenția, sănătatea, siguranța… pare că persoanele juridice (altfel atente la corectitudinea politică) se lasă fix în seama lui Dumnezeu. Să vină de la El îngăduință. Să mai reziste El puțin, să mai țină El, Atotputernicul, pereții șubrezi, autorizațiile fără acoperire, spitalele fără resurse… să vindece El ghinioniștii… în general, să acopere El cumva potlogăriile ori neglijențele persoanelor juridice, măcar cale de un mandat!

La atitudinea mioritică, neintervenționistă și nelalocul ei a persoanelor juridice, cele mai multe persoane fizice răspund cu o oarecare Furie. Ce are în spate Frica în fața pericolului. Iar în spatele Fricii este Dragostea pentru viața, siguranța și sănătatea lor.

Ei bine, nu cunosc părerea lui Dumnezeu. Totuși, înțeleg marea Lui dragoste și îngăduință pentru toată Creația Sa, și tocmai de aceea vă rog să părăsim Furia. Să înțelegem odată că Furia ne este stimulată, întreținută și condusă ca să ne dreneze energia colectivă în direcția stabilită conform planului. Întocmit de niște persoane juridice. Unele dintre ele vând bine, estimp, reclame… Altele acumulează putere. Altele pun mâna pe ce nu se cuvine. În general, ni se arată o maimuță anume ca să treacă altceva nebăgat în seamă. 🙂

Înapoi la cestiune. Furia este îndreptățită. Dar este necreatoare. Nu soluționează. Nu oferă opțiuni. Furia ne distruge sigur. Furia nu ne lasă să vedem ce e în spate și cum putem folosi alte resurse. Cum putem să ne mobilizăm ca să ne pregătim și să acționăm. Ne fură speranța, energia, luciditatea. Și continuăm să rămânem victime slăbite, fără opțiuni. Rămânem doar cu Furia.

Oare cum ar fi dacă, în loc să ne lamentăm, înfuriem, dezamăgim de persoanele din ce în ce mai juridice (citește: mai penale), mai distanțate de noi, talpa țării, am fi noi înșine mai corecți, mai prezenți și mai implicați în viața publică?

Cum ar fi dacă le-am micșora importanța celor care pare că mereu au în agendă mai degrabă temele altora decât pe ale noastre? Sau dacă am adopta tactica discului de vinil stricat? Să repetăm la infinit, până ceva se va schimba în bine!

Oare cum ar fi dacă am pune mâna să ne facem noi înșine cât putem de mult din ceea ce ne lipsește?

Cum am fi dacă noi, fiecare, am deveni tot mai responsabili și am face tot ce depinde de noi pentru viața, sănătatea și siguranța noastră, pe persoană fizică?

Anunțuri

Un gând despre „GÂNDURI PE PERSOANĂ FIZICĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s