Fiecare cu fixul lui

Nu știu alții cum sunt, dar eu am niște fixuri. Probabil fiecare dintre noi are niște convingeri ferme la care nu vrea să renunțe. Am putea spune: blocat în paradigma lui.

Una dintre credințele mele core este despre puterea rugăciunii. Eu cred cu putere că rugăciunea din inimă se împlinește negreșit. Mi s-a întâmplat de atâtea ori să mi se împlinească rugăciunile, încât singura mea problemă este să fiu foarte atentă doar cum să formulez cererea. Am avut experiențe uluitoare cu rugăciuni absurde din punct de vedere logic ce s-au împlinit ad-litteram. Imposibilul și improbabilul s-au materializat. Și din acele situații, în care părea totul atât de ciudat, mi-am dat seama că s-a împlinit exact ce am cerut. De aceea, mă rog mult, dar cer puțin. Rareori spun: Te rog, Doamne, dă-mi… Cel mai adesea fac rugăciuni de mulțumire. Și… Facă-se voia Ta!

 

Azi dimineață m-am întâlnit cu o vorbă care m-a urmărit toată ziua: Când ai un necaz, nu te uita la Dumnezeu și spune: ”uite ce necaz mare am”, ci uită-te la necaz și spune: ”uite ce Dumnezeu mare am”! Atât de mult mi-au plăcut aceste cuvinte încât mi le-am rostit de mai multe ori, ca un leit-motiv, pentru a le reține. Ce frumoasă schimbare de perspectivă, ce re-cadrare încurajatoare pentru fiecare dintre noi…

Ei bine, gândurile se materializează… Iată o întâmplare din această seară. Am întâlnire la orele 21 la Palas cu fiica mea, Samia, și întârzii puțin. Parchez subteran – firește, îmi aranjez poșeta, ținuta, plec din parcare și mă uit la telefon: 21.10. Vorbesc cu ea și ne dăm întâlnire într-un anume punct, ne facem cumpărăturile și, pe la 21.45, dăm să plecăm. Tichetul de parcare, nicăieri. Percheziționăm amândouă poșeta, mașina, parcarea și, cu mare atenție, drumul la întoarcere, pe jos, dar nu găsim tichetul nicăieri. Așa că mergem la puncte de informare, luăm informații de la salariați, gardieni și chiar ajungem la un automat de plată unde avem o convorbire telefonică cu responsabilii de bariere. Cerem și căutăm ieșirile din situație. Evident, există o singură rezolvare: 50 lei la automat, apăsând butonul: tichet pierdut.

 Încă din prima clipă când mi-am dat seamna că am pierdut tichetul nu am fost nici descurajată, nici dezamăgită, nici furioasă ci, acceptând cu serenitate ”destinul”, mi-am revăzut mișcările după ridicarea tichetului de la automat, pentru a găsi momentul cheie care a dus la aceasta vulnerabilitate. Mi-am dat seama că greșeala mea a fost la ieșirea din parcare, când, în timp ce mergeam pe jos, am scos telefonul și am început să vorbesc, înainte de a aranja la loc sigur, în mod conștient, tichetul. 

Desigur, am luat hotărâri pentru situațiile viitoare și, cu seninătate, am mers la automat să plătesc cei 50 de lei.

Samia apasă butonul potrivit, scoate banii din poșeta mea și, înainte de a-i introduce în automat, după ce am clarificat faptul că nu mai există alte opțiuni logice, apăs și eu butonul ”chitanță”. Așa procedez mereu: păstrez chitanțele și bonurile pentru prelucrări ulterioare.

Samia dă să pună bancnota. Eu, la final de posibilități logice umane, privind bancnota galbenă ce va să plece, îmi folosesc ultima opțiune: ”Doamne, te rog, dă-mi tichetul!”. Mă uit la bani cum intră în gura flămândă a automatului, mă gândesc că au o valoare cu care aș fi putut să fac mai mult bine decât să plătesc o greșeală și că sunt bani munciți. Aștept  liniștită deznodământul în poziție de ”observator” – acceptasem din prima clipă situația: mai bine pierd 50 de lei decât un singur neuron, și totuși… Doamne, te rog dă-mi tichetul!”.

Și automatul ne rejectează, disprețuitor, bancnota cât-colo. Nu-i place banul nostru, ne dă impasibil un mesaj de invaliditate… știți voi…  îl citesc zâmbind și fac doi-trei pași să culeg bancnota, aterizată aiurea pe jos, aplecându-mă cu smerenie. Lângă bancnotă, zăresc un tichet ascuns în întuneric, sub o țeavă. Îl citesc: data de azi, 6.07.2015, orele 21.07. Tichetul meu.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s